Istoria liceului

• 1945 – Este reorganizată o şcoală de 7 ani, în locul şcolii primare mixte (o căsuţă cu un etaj şi jumătate, cu cinci odăi, două sobe) din Poşta Veche, Petricani, Visterniceni. Director al şcolii e numit E. Şnaiderman.
• 1954 – Este dată în exploatare o clădire cu trei etaje, o şcoală pentru 400 de locuri, cu săli spaţioase, luminoase, cu o mică bibliotecă, cantină, cazangerie;
• 1958 – Primeşte statut de şcoală medie;
• 1962 – Este dat în exploatare al doilea bloc cu patru etaje pentru încă 250 de locuri;
• 1965 – În şcoală studiază 1402 elevi;
• 1988 – Prin Hotărîrea Sovietului de Miniştri al RSSM şcolii se conferă numele ilustrului savant şi scriitor B.P.  Hașdeu;
• 2002 – În liceu studiază 1126 de elevi, organizați în 45 de clase complete, dintre care 5 clase liceale, 5 cu profil ,,Limbi modern” și 76 de cadre didactice;
• 01.09.2002 – Prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, Nr. 992 din 23.07.2002 se conferă şcolii nr. 20  statutul de Liceu Teoretic purtînd numele remarcabilei personalităţi “Alexandru Ioan Cuza”
• 2020 - Actualmente  în liceu își fac studiile 1165 elevi încadrați în 42 de clase, dintre care 4 clase sunt cu profil estetic ( arte plastice; coreografie; teatru). Activitatea anuală este realizată de 79 profesori la toate disciplinele școlare.

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România. A participat activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. La 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 și al Țării Românești, înfăptuindu-se astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și un singur guvern. În anul 1866, o largă coaliție a partidelor vremii, cunoscută sub denumirea de Monstruoasa Coaliție din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, l-au forțat pe Alexandru Ioan Cuza să abdice.